Proiectul intenționează să realizeze o cooperare a culturii și turismului cu scopul de a dezvolta aspecte contemporane ale traseelor ​​culturale. Se planifică descoperirea unor locuri de istorie și sprijinirea rutelor culturale existente în cooperare cu Consiliul Europei. Astfel, se caută răspunsuri la diverse teme: dezvoltarea unor noi destinații de-a lungul Dunării (turism), interpretarea locurilor și a evenimentelor istorice într-un mod contemporan (cultură), experiența culturii (public internațional / turiști). Proiectul este plasat în contextul Anului European al Patrimoniului Cultural 2018 și al depunerii în anul 2018 a listei de patrimoniu mondial UNESCO în partea de vest a limitelor romane dunărene în Bavaria, Austria, Slovacia și Ungaria.

În perioada ianuarie 2017 – iunie 2019 Ministerul Culturii și Identității Naționale implementează, prin Unitatea de Management a Proiectului, proiectul CultPlatForm_21 – Danube Culture Platform – Creative Spaces of the 21st Century. Având un buget total de 1,6 milioane de Euro, proiectul este implementat de un consorțiu partenerial format din 19 organizații din 8 state europene: Austria, Germania, Bulgaria, România, Ungaria, Serbia, Slovenia, Luxemburg. Obiectivul general al proiectului constă în dezvoltarea unui cadru inovator de creare de politici dedicate rutelor culturale în regiunea Dunării.

În decursul istoriei, zona Dunării a cunoscut multe schimbări care au generat un teritoriu extrem de bogat din punct de vedere cultural, dar fragmentat ca identitate. Fluviul a fost martorul căderiii imperiilor, tragediilor a două războaie mondiale, crimelor holocaustului și a războaielor balcanice. De-a lungul Dunării, multe spații au rămas “invizibile”, unele fiind distruse sau scufundate în pământ, altele interzise din motive politice sau sociale, altele lăsate în uitare datorită caracterului imaterial. Proiectul își propune să identifice aceste locuri și să recupereze memoria lor, transformând invizibilul în vizibil prin intervenții artistice contemporane, noi formate educaționale pentru situri și evenimente istorice și noile media. Identitatea fluviului va fi recreată prin conectarea tematică a mai multor spații din cele 8 state participante la proiect și readucerea acestora în conștiința actuală a publicului European. Prin studii specifice și intervenții culturale patrimoniul cultural ascuns în regiunea Dunării va fi identificat, vechi și noi povestiri despre patrimoniul cultural vizibil și invizibil vor fi scoase la iveală.

Acordul Spații Creative ale secolului 21, elaborat în cadrul proiectului prin utilizarea metodelor guvernării participative, va include o perspectivă de ansamblu asupra rutelor culturale existente și recomandări de abordare eficientă a principalelor provocări legate de patrimoniul ascuns/invizibil. Scopul acestui document strategic constă în susținerea utilizării sustenabile a patrimoniului cultural din zona Dunării prin crearea de rute culturale și integrarea acestora în strategiile turistice, astfel încât cultura și creativitatea să genereze inclusiv beneficii economice în zona de incidență a proiectului.

Scopul principal al proiectului este de a crea o rețea spațio-culturală cuprinzătoare, o “Promenadă culturală“ a Dunării care să unească toate comunitățile de-a lungul fluviului, unificându-le într-un singur brand de destinație turistică, oferind trasee tematice și dezvoltând posibilități care pot crește numărul de vizitatori și care îi pot determina pe aceștia să își prelungească șederea în regiune.

16.10 – meeting la Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu“, Facultatea de Urbanism, București

15.10 – meeting la Casa de Cultură “Ion Vinea“, București

LENA – Local Economy and Nature Conservation în regiunea Dunării face legătura între natură și oameni pentru bunăstare și prosperitate în 7 țări dunărene și 11 arii protejate.

În Romania proiectul constă în realizarea unor trasee de ciclism de-a lungul bogățiilor naturale ale sitului Natura 2000 Ciocănești – Dunăre. În această zonă, se pot întâlni localnici care se luptă cu provocările de a păstra și de a perpetua patrimoniul cultural al locului.

6.10 –  inaugurarea a 5 trasee de ciclism în jurul uneia dintre cele mai importante zone naturale protejate din județul Călărași: Ciocănești.

Armonizând dorinţa de modernizare cu o exuberanţă a expresiei artistice, posibilă datorită inovaţiilor tehnologice de la finele secolului al XIX-lea, stilul Art Nouveau şi-a lăsat amprenta în majoritatea oraşelor europene şi nu numai. Divers, prin numeroasele sale ipostaze, fiecare dintre ele specifice arealelor culturale în care s-au manifestat, dar unitar, prin coerenţa principiilor artistice şi a mesajului, acest curent a reprezentat un punct de cotitură în istoria artei şi arhitecturii. La nivel european, vorbim de un prim moment de sincronizare arhitecturală, din Marea Britanie şi până la graniţa cu Imperiul Otoman. În regiunea Dunării, sub influenţa Secession-ului vienez, acest curent a devenit o trăsătură reprezentativă a multor oraşe ce făceau parte la finalul secolului al XIX-lea din Imperiul Austro-Ungar, acestea având caracteristici similare din punct de vedere arhitectural şi urbanistic. Devenit în doar câteva decenii desuet, raportat la realităţile de după Primul Război Mondial, Art Nouveau-ul a deschis drumul către simplitatea calculată a curentelor arhitecturale ce au urmat. În deceniile următoare şi până azi, moştenirea acestui curent a rămas într-un con de umbră. Recent însă, după mai bine de 100 de ani de la apogeul său artistic, valorile curentului Art Nouveau încep să fie recunoscute, în context cultural european. Clădirile Art Nouveau sunt parte din identitatea oraşelor şi a comunităţilor lor, iar autorităţile încearcă să găsească soluţii prin care acest patrimoniu construit să devină o resursă. Este şi cazul Primăriei Oradea, care, conştientizând potenţialul numeroaselor clădiri construite în stil Secession de a fi parte din identitatea oraşului, a iniţiat un proiect ambiţios care îşi doreşte să definească uneltele necesare pentru protecţia şi promovarea durabilă a acestui patrimoniu, prin strânsa cooperare între 10 parteneri din 8 ţări. Proiectul în ansamblul său urmăreşte să studieze şi să pună în valoare patrimoniul construit Art Nouveau din zona Dunării.

Conferinţa „CONSERVAREA ŞI REACTIVAREA PATRIMONIULUI CONSTRUIT” 9 iunie 2018 – Constanţa

10 iunie 2018 – ZIUA MONDIALĂ ART NOUVEAU Un Patrimoniu Recuperat

CĂMINE ÎN MIȘCARE este un proiect de turism cultural având componente artistice și atenția concentrate pe patrimoniul imaterial local și regional. În 2018 demersul va începe cartografierea potențialelor situri și rute. În luna septembrie, se va organiza un festival-prototip, al Căminelor în mișcare, ce va avea loc în două sate bănățene, când se vor pune în valoare istoria și patrimoniul local, prin spectacole, concerte și povestiri. Până în anul 2021, demersul va implica întreaga regiune a Banatului.

Proiectul își propune să încurajeze oamenii să-și împărtășească identitatea culturală și istoriile personale pentru a lega un dialog intercultural și a da un nou sens noțiunii de cetățenie. Axat pe mobilitate, probleme privind migrația, obiectivul proiectului este de a promova idea de storytelling ca mijloc de a aduce oamenii împreună și de a le da posibilitatea de a regăsi sentimentul de apartenență la o comunitate, de a avea o identitate culturală.

Moștenirea culturală, patrimoniul imaterial al locuitorilor din Banat marcat de o istorie tumultoasă, războiul din Yugoslavia, deportările în Bărăgan și depopularea satelor după 1989 de către populația de etnie germană, sunt generatoare de stereotipuri : migranții din alte regiuni ale țării veniți în Banat, sau populația de etnie rromă, relocată în Banat. Proiectul își propune să recupereze prin povestire (storytelling) istoria personală, patrimoniul cultural imaterial și să redea sentimentul de apartenență, să susțină beneficiile pe care le are divertitatea și interculturalitatea unei comunități.

Dimensiunea  proiectului este una națională, și internațională prin continuarea etapelor pentru 2019/2021 cu activități care vor avea loc în Novi Sad, Serbia. Au fost folosite ca modele de bune practici principiile europene enunțate la: Conferința europeană 2018: Patrimoniu și Identitate; 27 Vecinătăți- Rijeka 2020.

18.08 – H U O O O O O ! ! ! la Făget în Parcul Regele Mihai I

8.09 – Ferma la Ruga de la Margina

28.09 – Cămine în Mișcare la Margina & Zorani

Proiectul își propune să susțină pe termen lung procesul de descoperire, înțelegere și valorizare a relației dintre cultură și alimentație – alimentația ca parte a unei identități culturale; ca parte a unei moșteniri culturale cu valoare de patrimoniu; să determine artiștii să integreze în munca lor, în reprezentările artistice – conceptul ”food”; să sublinieze dimensiunea pe care o au  alimentele  și importanța lor în viața noastră, ca o componentă a unei istorii comune, un dialog intercultural și permanent.

Obiectivele propuse sunt: conștientizarea asupra necesității unei alimentații sănătoase, de integrare a acestui concept, capabil să răspundă politicilor europene privind dreptul la siguranță, modelelor de bune practici privind o economie sustenabilă, responsabilă.

Se vor implementa 5 etape diferite:

2018- realizarea de parteneriate, conceperea de stategii de cunoștere, cercetare;

2019- se vor experimenta diverse activități culturale legate de alimentație;

2020 -se va definii modelul și procedura de acțiune;

2021 va marca conceptul Share your food, share your culture!

În cadrul proiectului, Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidaritate – C.R.I.E.S. – va realiza un studiu despre modalitățile prin care se pot îmbunătăți calitatea și gândirea ecologică în domeniul alimentar și al serviciilor publice. Studiul are loc în perioada ianuarie -iunie 2018 și va fi urmat în acest an de câteva trăsături, sub forma unor prototipuri pentru festivaluri de profil. Acestea vor avea loc la diverse evenimente TM2021: SCHIMBAREA (iulie 2018), PIAȚA! (septembrie 2018) și BEGA (octombrie 2018).

PANTHEON 3D vizează valorificarea multidisciplinară a patrimoniului cultural mobil:

* prin tehnologie modernă (digitizarea 3D a operelor de artă romană reprezentând divinități și personaje mitologice din colecția Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, realizarea unei colecții științifice virtuale accesibile online -rom./eng.- și a unei platformei interactive 3D) și

* prin metode clasice (patru expoziții temporare având ca tematică religia și mitologia greco-romană, publicații cu caracter de popularizare a artei și religiei romane, ateliere și prezentări pentru elevi și studenți, o masă rotundă pentru specialiști).

→ ZEI PE DISPLAY. Platforma digitală interactivă – expoziția virtuală mobilă. Perioada: mai 2018 – noiembrie 2019

→ Workshop-uri cu studenții. Perioada: martie-aprilie 2018

→ Prezentări pentru specialiști. Perioada: noiembrie-decembrie 2018, iunie 2019

→ Prezentări pentru elevi susținute de specialiști. Perioada: aprilie-mai 2018, aprilie-mai 2019

→ Ateliere de creație cu elevii de la Liceul de Artă. Perioada: aprilie-mai 2018

→ Organizarea expoziției temporare “Mitologia greco-romană – expresii artistice clasice și moderne”. Perioada: mai-iulie 2018

→ Organizarea expoziției temporare “Diversitatea religioasă la Apulum: cultele orientale, tracice, celtice, sincretice”. Perioada: noiembrie-decembrie 2018

→ Organizarea mesei rotunde “Oameni și zei. Dezbateri pe tema diversității, toleranței și a contractului religios în lumea romană”. Perioada: noiembrie 2018

→ Organizarea expoziției temporare “De la zeii Olimpului la zeii Romei. Cultele clasice greco-romane în Apulum”. Perioada: mai-iulie 2019

→ Organizarea expoziției temporare “Liber Pater și cultul bahic la Apulum”. Perioada: noiembrie 2019

→ Expoziție Muzeală pentru nevăzătorii “Atingerea Zeilor”. Perioada: octombrie-noiembrie 2019

Pentru mai multe informații, vă rugăm vizitați www.mnuai.ro.

Obiectiv general: optimizarea și eficientizarea actului administrativ, legislativ și decizional în administrația centrală și serviciile sale deconcentrate în domeniul patrimoniului cultural național.

Astfel, proiectul vine în sprijinul autorităților și instituțiilor publice centrale (inclusiv entități subordonate/deconcentrate și alte structuri aflate în subordinea, în coordonarea, sub autoritatea ministerelor) implicate în procesele decizionale referitoare la patrimoniul cultural din România.

Obiective specifice:

• Sistematizarea și simplificarea fondului legislativ activ din domeniul patrimoniului cultural național;
• Crearea cadrului strategic și operațional pentru realizarea de politici bazate pe dovezi în domeniul patrimoniului imobil.

Principalele activități:

• Inventarierea și analiza legislației în domeniul patrimoniului cultural:
  • Inventarierea și analiza legislației în domeniul patrimoniului cultural;
  • Integrarea rezultatelor analizei legislației inventarierii și analizei legislației în domeniul patrimoniului cultural si prezentarea publică a acestora.
• Sistematizarea legislației și elaborarea proiectului Codului patrimoniului cultural:
  • Realizarea procesului de consultare publică, avizare și aprobare a proiectului de Cod potrivit legii;
  • Realizarea procesului de consultare publică;
  • Integrarea modificărilor legislative rezultate în urma consultării publice;
  • Avizarea și aprobare a proiectului de Cod al patrimoniului cultural, potrivit legii;
• Evaluarea ex-ante a impactului politicilor bazate pe dovezi și integrarea concluziilor în Strategia națională privind protejarea monumentelor istorice;
• Elaborarea Strategiei naționale privind protejarea monumentelor istorice.

Rezultate așteptate:

• Analiza legislației în domeniul patrimoniului realizată;
• Fond activ al legislației care reglementează patrimoniul sistematizat și simplificat – Codul patrimoniului cultural;
• Politică publică pe baza dovezilor colectate și analizei de impact elaborată – Strategia națională privind protejarea monumentelor istorice.

Proiectul BARTOK MEETS ENESCU își propune să redescopere muzica populară Bartok și să o reinterpreteze prin perspectiva muzicii contemporane, jazz. Această reimaginare, repunere în forme contemporane este conceptul artiștilor româno – americani, compozitorul Lucian Ban, Mat Maneri, violonistul nominalizat la premiile American Grammy. Proiectul este conceput ca o celebrare a divervității și bogăției extraordinare pe care o are muzica populară din Transilvania și a valorii sale de patromoniu, importantă moștenire a culturii. Programul include o serie de evenimente multianuale începând cu 2018: concerte, expoziții, film documentar, cercetare.

În cadrul proiectului muzicieni și artiști vor merge pe urmele lui Béla Bartók născut pe teritoriul județului Timiș de azi, și Geroge Enescu, cel mai mare compozitor al României din secolul trecut. Legătura lor reprezintă în Programul Cultural către anul 2021, un fin țesut de o serie de concepte, expoziții, conferințe și seminarii. Pentru început în 2018, va începe etapa de cercetare, iar publicul va putea asista la două concerte.