Scopul principal al proiectului este de a crea o rețea spațio-culturală cuprinzătoare, o “Promenadă culturală“ a Dunării care să unească toate comunitățile de-a lungul fluviului, unificându-le într-un singur brand de destinație turistică, oferind trasee tematice și dezvoltând posibilități care pot crește numărul de vizitatori și care îi pot determina pe aceștia să își prelungească șederea în regiune.

16.10 – meeting la Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu“, Facultatea de Urbanism, București

15.10 – meeting la Casa de Cultură “Ion Vinea“, București

Proiectul intenționează să realizeze o cooperare a culturii și turismului cu scopul de a dezvolta aspecte contemporane ale traseelor ​​culturale. Se planifică descoperirea unor locuri de istorie și sprijinirea rutelor culturale existente în cooperare cu Consiliul Europei. Astfel, se caută răspunsuri la diverse teme: dezvoltarea unor noi destinații de-a lungul Dunării (turism), interpretarea locurilor și a evenimentelor istorice într-un mod contemporan (cultură), experiența culturii (public internațional / turiști). Proiectul este plasat în contextul Anului European al Patrimoniului Cultural 2018 și al depunerii în anul 2018 a listei de patrimoniu mondial UNESCO în partea de vest a limitelor romane dunărene în Bavaria, Austria, Slovacia și Ungaria.

În perioada ianuarie 2017 – iunie 2019 Ministerul Culturii și Identității Naționale implementează, prin Unitatea de Management a Proiectului, proiectul CultPlatForm_21 – Danube Culture Platform – Creative Spaces of the 21st Century. Având un buget total de 1,6 milioane de Euro, proiectul este implementat de un consorțiu partenerial format din 19 organizații din 8 state europene: Austria, Germania, Bulgaria, România, Ungaria, Serbia, Slovenia, Luxemburg. Obiectivul general al proiectului constă în dezvoltarea unui cadru inovator de creare de politici dedicate rutelor culturale în regiunea Dunării.

În decursul istoriei, zona Dunării a cunoscut multe schimbări care au generat un teritoriu extrem de bogat din punct de vedere cultural, dar fragmentat ca identitate. Fluviul a fost martorul căderiii imperiilor, tragediilor a două războaie mondiale, crimelor holocaustului și a războaielor balcanice. De-a lungul Dunării, multe spații au rămas “invizibile”, unele fiind distruse sau scufundate în pământ, altele interzise din motive politice sau sociale, altele lăsate în uitare datorită caracterului imaterial. Proiectul își propune să identifice aceste locuri și să recupereze memoria lor, transformând invizibilul în vizibil prin intervenții artistice contemporane, noi formate educaționale pentru situri și evenimente istorice și noile media. Identitatea fluviului va fi recreată prin conectarea tematică a mai multor spații din cele 8 state participante la proiect și readucerea acestora în conștiința actuală a publicului European. Prin studii specifice și intervenții culturale patrimoniul cultural ascuns în regiunea Dunării va fi identificat, vechi și noi povestiri despre patrimoniul cultural vizibil și invizibil vor fi scoase la iveală.

Acordul Spații Creative ale secolului 21, elaborat în cadrul proiectului prin utilizarea metodelor guvernării participative, va include o perspectivă de ansamblu asupra rutelor culturale existente și recomandări de abordare eficientă a principalelor provocări legate de patrimoniul ascuns/invizibil. Scopul acestui document strategic constă în susținerea utilizării sustenabile a patrimoniului cultural din zona Dunării prin crearea de rute culturale și integrarea acestora în strategiile turistice, astfel încât cultura și creativitatea să genereze inclusiv beneficii economice în zona de incidență a proiectului.

LENA – Local Economy and Nature Conservation în regiunea Dunării face legătura între natură și oameni pentru bunăstare și prosperitate în 7 țări dunărene și 11 arii protejate.

În Romania proiectul constă în realizarea unor trasee de ciclism de-a lungul bogățiilor naturale ale sitului Natura 2000 Ciocănești – Dunăre. În această zonă, se pot întâlni localnici care se luptă cu provocările de a păstra și de a perpetua patrimoniul cultural al locului.

6.10 –  inaugurarea a 5 trasee de ciclism în jurul uneia dintre cele mai importante zone naturale protejate din județul Călărași: Ciocănești.

„Câmpul istoric Mărăşti. Memoria Primului Război Mondial – o abordare multidisciplinară” îşi doreşte să cerceteze, în premieră pentru România, valorile culturale, ecologice şi peisagistice ale unui câmp de luptă. Odată cu identificarea valorilor sitului istoric, proiectul urmăreşte şi creşterea nivelului de conştientizare a acestui tip de patrimoniu din zona istorică a Bătăliei de la Mărăşti, punct crucial în desfăşurarea operaţiunilor militare pe frontul românesc în timpul Primului Război Mondial.

Istoria acestui sit este remarcabilă, Mărăştiul fiind o localitate distrusă aproape în întregime în timpul războiului. Pentru a înlătura efectele dezastruoase, comandanţii armatelor române au înfiinţat Societatea „Mărăşti 1917”, al cărei scop a fost acela de a reface în întregime satul distrus. Între anii 1919-1938, au fost refăcute casele localnicilor, biserica satului, casa parohială, a fost construită o şcoală, o uzină electrică, o uzină de apă cu rezervor, a fost edificat mausoleul eroilor căzuţi în bătălie şi a fost ridicat un arc de triumf la intrarea în sat. Situl are astfel o valoare deosebită din punct de vedere urbanistic şi arhitectural, prin conceperea unui plan general care urmărea atât refacerea clădirilor distruse, cât şi modernizarea satului şi introducerea dotărilor moderne.

Obiectivul principal al proiectului este cercetarea şi documentarea Câmpului istoric Mărăşti, pentru a genera o bază solidă de cercetare, interpretare şi punere în valoare a unui peisaj cultural de tipul „câmp de bătălie”. Ancorată în contextul naţional şi internaţional al protejării, conservării şi reabilitării patrimoniului cultural şi natural, această abordare multidisciplinară va putea fi utilizată ulterior ca model pentru alte situri istorice de acest gen din România.

Proiectul îşi propune de asemenea promovarea componentei memoriale a sitului istoric Mărăşti, reflectată în tradiţia vie a locuitorilor, în legătură atât cu desfăşurările militare din vremea Marelui Război, cât şi cu reconstrucţia satului, care s-a realizat prin eforturile comune ale armatei şi localnicilor, sub permanenta îndrumare a Reginei Maria a României şi a generalilor Averescu şi Mărgineanu. Un element inovativ îl reprezintă studierea peisajului ca loc al confruntării armate din iulie-septembrie 1917, parte componentă esenţială a patrimoniului Câmpului istoric Mărăşti. Abordarea este în strânsă legătură cu priorităţile teritoriale ale Uniunii Europene, care încurajează dezvoltarea integrată în regiuni rurale şi specifice şi gestionarea şi conectarea valorilor ecologice, peisagistice şi culturale ale siturilor.

Mai mult, până la finalul proiectului, se doreşte strângerea documentaţiei necesare realizării dosarelor de clasare pentru componentele de arhitectură şi peisaj cultural, urmând ca Institutul Naţional al Patrimoniului să demareze, în continuarea proiectului, procedura de clasare a întregului sit istoric Mărăşti. Un prim pas îl reprezintă campania în teren a echipei multidisciplinare, ce a avut loc la Mărăşti în perioada 16-25 august 2018. Rezultatele campaniei au constat în relevarea construcţiilor efectuate de Societatea „Mărăşti 1917”, cercetare asupra patrimoniului material şi imaterial şi cercetarea în vederea reconstituirii câmpului cu tranşee, cazemate şi alte elemente de peisaj cultural din jurul satului.

Un alt obiectiv al proiectului este implicarea comunităţii locale, fie că este vorba de autorităţile locale sau simpli locuitori ai satului Mărăşti, în protejarea patrimoniului construit şi natural al Câmpului istoric Mărăşti. Până la finalul proiectului se urmăreşte demararea discuţiilor cu autorităţile locale şi naţionale competente pentru conceperea unui proiect de turism cultural local şi de încadrare a sitului istoric în programele de turism cultural legate de Primul Război Mondial şi de momentele marcante care au dus la realizarea Unirii.

Un prim pas în această direcţie îl reprezintă masa rotundă dedicată sitului istoric, ce a avut în vedere dezvoltarea sinergiilor dintre autorităţi, localnici şi alte entităţi implicate în vederea protejării Câmpului istoric Mărăşti şi a reactivării turistice a zonei. Aceasta a avut loc la Căminul Cultural din comuna Răcoasa, judeţul Vrancea, pe 24 august 2018 şi a reunit reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai organizaţiilor non-guvernamentale ce activează regional şi localnici ai satului Mărăşti. Evenimentul a avut ca scop prezentarea demersurilor realizate de echipa INP în timpul campaniei de teren şi discuţiile pregătitoare în vederea acţiunilor de implicare a comunităţilor şi de promovare a acestora.

Institutul Național al Patrimoniului organizează, pe data de 16 octombrie 2018, masa rotundă intitulată „Câmpul Istoric Mărăști”.

Atelierul va debuta cu prezentarea proiectului „Câmpul Istoric Mărăști. Memoria Primului Război Mondial – o abordare multisciplinară”, studiul de caz ce deschide o interesantă perspectivă de abordare a temei mai generale propusă invitaților, anume Locuri ale memoriei.

Proiectul, inițiat de Institutul Național al Patrimoniului, este unul de cercetare integrată, desfășurată pentru prima oară la noi în țară, a valorilor arhitecturale, memoriale, peisagistice și culturale ale unui sit istoric legat intrinsec de evenimentele din timpul Primului Război Mondial.

Interpretarea și punerea în valoare a unui peisaj cultural de tipul „câmp de bătălie”, evidențierea fortificațiilor permanente și pasagere încă vizibile astăzi, alături de componenta memorială oglindită în tradiția vie a locuitorilor, în legătură atât cu desfășurările militare din vremea Marelui Război, cât și cu reconstrucția satului prin eforturile comune ale armatei și localnicilor sub conducerea generalilor Averescu și Mărgineanu și cu permanenta îndrumare a Reginei Maria, constituie marea provocare a proiectului.

Un element inovativ este reprezentat de introducerea peisajului, ca loc al confruntării armate din iulie-septembrie 1917, parte componentă esențială a patrimoniului, încurajând astfel dezvoltarea integrată și conectarea valorilor ecologice, peisagistice și culturale ale Câmpului istoric Mărăști.

Mai mult, în cadrul proiectului, se dorește strângerea tuturor materialelor necesare realizării documentației pentru componentele de arhitectură și de peisaj cultural și demararea procedurii de clasare în Lista monumentelor istorice a întregului sit istoric Mărăști.

Un obiectiv de seamă al proiectului este educarea și implicarea comunității locale, fie că este vorba de autoritățile locale sau simpli locuitori ai satului Mărăști, în protejarea patrimoniului construit și natural al Câmpului istoric Mărăști, pentru conceperea unui proiect de turism cultural local și de încadrare a sitului istoric în traseele culturale europene ale Primului Război Mondial și al momentelor marcante care au dus la înfăptuirea Marii Uniri.

Locuri ale memoriei este un concept creat de Pierre Nora pe temeiul cursurilor sale la École des Hautes Études en Sciences Sociales de la Paris, în anii 1984-1992 și a celor 7 volume intitulate chiar Les Lieux de mémoire. Nora era preocupat de cercetarea locurilor – sub toate formele – în care memoria colectivă s-a cristalizat, devenind obârșia unor topologii simbolice. Asocierea lieux și mémoire are o conotație istorică, intelectual emoțională, în mare măsură inconștientă, similară oarecum a ceea ce englezii numeau roots. O direcție de cercetare are în vedere contribuția acestor Lieux de mémoire pentru acreditarea unor concepte precum națiunea, țara, patrimoniul, având în vedere schimbările recente în atitudinea față de trecutul național. Și dacă sinteza engleză Realms of Memory avea doar trei volume, prin această dezbatere putem propune doar speranța apropierii de ceea ce Rabelais numea substantifique moelle, cu alte vorbe, de câte ceva din miezul conceptului.

De bună seamă avem la îndemână pentru discuția noastră cazul, ce va fi evocat în prima parte a zilei, a Câmpului istoric Mărăști, prin excelență un loc al memoriei. De aici legătura cu simbolistica generată de bătăliile de la Mărăști, Mărășești, Oituz pentru consolidarea spiritului național românesc.

Același caz concret de la Mărăști deschide perspectiva analizei raportului celor înstrăinați – a milioanelor de români plecați din țară – cu trecutul național. Dacă în cazul în speță legătura este totuși menținută prin stăpânirea caselor construite de Societatea Mărăști, care poate fi relația celorlalți cu acest trecut? Care sunt locurile memoriei republicii comuniste – RPR sau RSR? Dar raporturile acestora cu locurile martirajului luptătorilor, rezistenților anti-comuniști? Și cât din toate acestea se mai regăsesc în învățământul de azi al istoriei și sunt conștientizate ca o parte a patrimoniului național?

În plan mai larg discuția are în vedere conceptul antic genius loci, recent reutilizat de Christian Norberg-Schulz în cartea sa Genius Loci: spre o fenomenologie a arhitecturii.

În cadrul dezbaterilor participanții vor avea oportunitatea să evoce și alte exemple din țară sau străinătate, în scopul promovării acestora și sporirii gradului de conștientizare a publicului privind importanța patrimoniului istoric pentru memoria colectivă și pentru identitatea națională.

Armonizând dorinţa de modernizare cu o exuberanţă a expresiei artistice, posibilă datorită inovaţiilor tehnologice de la finele secolului al XIX-lea, stilul Art Nouveau şi-a lăsat amprenta în majoritatea oraşelor europene şi nu numai. Divers, prin numeroasele sale ipostaze, fiecare dintre ele specifice arealelor culturale în care s-au manifestat, dar unitar, prin coerenţa principiilor artistice şi a mesajului, acest curent a reprezentat un punct de cotitură în istoria artei şi arhitecturii. La nivel european, vorbim de un prim moment de sincronizare arhitecturală, din Marea Britanie şi până la graniţa cu Imperiul Otoman. În regiunea Dunării, sub influenţa Secession-ului vienez, acest curent a devenit o trăsătură reprezentativă a multor oraşe ce făceau parte la finalul secolului al XIX-lea din Imperiul Austro-Ungar, acestea având caracteristici similare din punct de vedere arhitectural şi urbanistic. Devenit în doar câteva decenii desuet, raportat la realităţile de după Primul Război Mondial, Art Nouveau-ul a deschis drumul către simplitatea calculată a curentelor arhitecturale ce au urmat. În deceniile următoare şi până azi, moştenirea acestui curent a rămas într-un con de umbră. Recent însă, după mai bine de 100 de ani de la apogeul său artistic, valorile curentului Art Nouveau încep să fie recunoscute, în context cultural european. Clădirile Art Nouveau sunt parte din identitatea oraşelor şi a comunităţilor lor, iar autorităţile încearcă să găsească soluţii prin care acest patrimoniu construit să devină o resursă. Este şi cazul Primăriei Oradea, care, conştientizând potenţialul numeroaselor clădiri construite în stil Secession de a fi parte din identitatea oraşului, a iniţiat un proiect ambiţios care îşi doreşte să definească uneltele necesare pentru protecţia şi promovarea durabilă a acestui patrimoniu, prin strânsa cooperare între 10 parteneri din 8 ţări. Proiectul în ansamblul său urmăreşte să studieze şi să pună în valoare patrimoniul construit Art Nouveau din zona Dunării.

Conferinţa „CONSERVAREA ŞI REACTIVAREA PATRIMONIULUI CONSTRUIT” 9 iunie 2018 – Constanţa

10 iunie 2018 – ZIUA MONDIALĂ ART NOUVEAU Un Patrimoniu Recuperat

Obiectivul principal al proiectului Danube GeoTour este de a îmbunătăți capacitățile și strategiile de management, de a dezvolta soluții practice pentru activarea geodiversității /geo-patrimoniului și pentru a estima tendințele pozitive de piață pentru dezvoltarea turismului durabil în 8 Geoparcuri din regiunea Dunării. Dintre acestea, partenerul de pe teritoriul Romaniei este Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului.

Proiectul Danube Geo Tour ar trebui să se concretizeze unitar, să apară în forma unor varietăți de itinerarii și să cuprindă un set de geo-produse inovatoare și site-uri despre geo-interpretare bazate pe unicul patrimoniu natural, cultural și geografic din regiunea Dunării.

Proiectul își propune să conserve și să modernizeze Castelul de Apă, un reper turistic al Primăriei orașului Drobeta Turnu Severin. Castelul de Apă din Drobeta Turnu Severin a fost inaugurat în 1914 și a furnizat apă din Dunăre către oraș până în anul 1980. Datorită importanței sale în viața comunității, amplasamentului său central și caracteristicilor sale arhitecturale deosebite, comunitatea locală a perceput Castelul de Apă drept cel mai important simbol al orașului.

După un secol, castelul a renăscut și acum primește noi sarcini din partea comunității locale, care vor contribui la promovarea turistică a orașului printr-un nou Info-point. În plus, începând cu anul 2012, Castelul de Apă satisface setea pentru cultură a comunității prin adaptarea, modernizarea și transformarea spațiilor tehnologice în spații culturale. Se vor amenaja spații expoziționale, un spațiu muzeal, o zonă de recreere ce va cuprinde o cafenea și o ceainărie și o zonă de belvedere în vârful turnului.

Modernisation and preservation of water castle e un proiect implementat în parteneriat de către Primăria Drobeta Turnu Severin (România) și Primăria Negotin (Republica Serbia), finanțat de Uniunea Europeană prin Programul de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia.

CĂMINE ÎN MIȘCARE este un proiect de turism cultural având componente artistice și atenția concentrate pe patrimoniul imaterial local și regional. În 2018 demersul va începe cartografierea potențialelor situri și rute. În luna septembrie, se va organiza un festival-prototip, al Căminelor în mișcare, ce va avea loc în două sate bănățene, când se vor pune în valoare istoria și patrimoniul local, prin spectacole, concerte și povestiri. Până în anul 2021, demersul va implica întreaga regiune a Banatului.

Proiectul își propune să încurajeze oamenii să-și împărtășească identitatea culturală și istoriile personale pentru a lega un dialog intercultural și a da un nou sens noțiunii de cetățenie. Axat pe mobilitate, probleme privind migrația, obiectivul proiectului este de a promova idea de storytelling ca mijloc de a aduce oamenii împreună și de a le da posibilitatea de a regăsi sentimentul de apartenență la o comunitate, de a avea o identitate culturală.

Moștenirea culturală, patrimoniul imaterial al locuitorilor din Banat marcat de o istorie tumultoasă, războiul din Yugoslavia, deportările în Bărăgan și depopularea satelor după 1989 de către populația de etnie germană, sunt generatoare de stereotipuri : migranții din alte regiuni ale țării veniți în Banat, sau populația de etnie rromă, relocată în Banat. Proiectul își propune să recupereze prin povestire (storytelling) istoria personală, patrimoniul cultural imaterial și să redea sentimentul de apartenență, să susțină beneficiile pe care le are divertitatea și interculturalitatea unei comunități.

Dimensiunea  proiectului este una națională, și internațională prin continuarea etapelor pentru 2019/2021 cu activități care vor avea loc în Novi Sad, Serbia. Au fost folosite ca modele de bune practici principiile europene enunțate la: Conferința europeană 2018: Patrimoniu și Identitate; 27 Vecinătăți- Rijeka 2020.

18.08 – H U O O O O O ! ! ! la Făget în Parcul Regele Mihai I

8.09 – Ferma la Ruga de la Margina

28.09 – Cămine în Mișcare la Margina & Zorani

Proiectul își propune să susțină pe termen lung procesul de descoperire, înțelegere și valorizare a relației dintre cultură și alimentație – alimentația ca parte a unei identități culturale; ca parte a unei moșteniri culturale cu valoare de patrimoniu; să determine artiștii să integreze în munca lor, în reprezentările artistice – conceptul ”food”; să sublinieze dimensiunea pe care o au  alimentele  și importanța lor în viața noastră, ca o componentă a unei istorii comune, un dialog intercultural și permanent.

Obiectivele propuse sunt: conștientizarea asupra necesității unei alimentații sănătoase, de integrare a acestui concept, capabil să răspundă politicilor europene privind dreptul la siguranță, modelelor de bune practici privind o economie sustenabilă, responsabilă.

Se vor implementa 5 etape diferite:

2018- realizarea de parteneriate, conceperea de stategii de cunoștere, cercetare;

2019- se vor experimenta diverse activități culturale legate de alimentație;

2020 -se va definii modelul și procedura de acțiune;

2021 va marca conceptul Share your food, share your culture!

În cadrul proiectului, Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidaritate – C.R.I.E.S. – va realiza un studiu despre modalitățile prin care se pot îmbunătăți calitatea și gândirea ecologică în domeniul alimentar și al serviciilor publice. Studiul are loc în perioada ianuarie -iunie 2018 și va fi urmat în acest an de câteva trăsături, sub forma unor prototipuri pentru festivaluri de profil. Acestea vor avea loc la diverse evenimente TM2021: SCHIMBAREA (iulie 2018), PIAȚA! (septembrie 2018) și BEGA (octombrie 2018).

UNESCO Educational.RO promovează partrimoniului material, imaterial şi natural din România, în mediul şcolar şi către publicul larg.

Prin programul dezvoltat, sunt vizate obiectivele clasate UNESCO. Zona editorială, o serie de materiale cu texte accesibile, imagini, abordare interactivă, și realizarea de acţiuni culturale în școlile gimnaziale și în licee prin seminarii şi ateliere de meşteşug, sunt îndreptate spre patrimoniul României clasat în Unesco.

Activitățile se vor desfășura în București, Iași, Cluj, Brașov și Constanța. Pentru mai multe informații, vă rugăm să accesați www.edupatrimoniu.piscu.ro.

Wiki Loves Monuments este un concurs internațional de fotografie destinat fotografiilor libere ale monumentelor istorice din mai mult de 40 țări. Concursul foto are loc în fiecare an între 1 și 30 septembrie, pentru a coincide cu Zilele Europene ale Patrimoniului. Principiul concursului este unul federativ: fiecare țară acordă propriile premii, iar primele 10 fotografii din concursul național vor participa în cadrul concursului internațional. În România, concursul este organizat sub egida Wikimedias of Romania and Moldova User Group. Anul acesta WLM România ocupă locul 17 din 56 de țări, înregistrând 3.482 de imagini și video, rezultate din contribuția a 82 de participanti.

30.10 Ultima zi în care se pot înscrie fotografiile la concursul Wiki Loves Monuments România 2018

31.10 Anunțarea câștigătorilor

PANTHEON 3D vizează valorificarea multidisciplinară a patrimoniului cultural mobil:

* prin tehnologie modernă (digitizarea 3D a operelor de artă romană reprezentând divinități și personaje mitologice din colecția Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, realizarea unei colecții științifice virtuale accesibile online -rom./eng.- și a unei platformei interactive 3D) și

* prin metode clasice (patru expoziții temporare având ca tematică religia și mitologia greco-romană, publicații cu caracter de popularizare a artei și religiei romane, ateliere și prezentări pentru elevi și studenți, o masă rotundă pentru specialiști).

→ ZEI PE DISPLAY. Platforma digitală interactivă – expoziția virtuală mobilă. Perioada: mai 2018 – noiembrie 2019

→ Workshop-uri cu studenții. Perioada: martie-aprilie 2018

→ Prezentări pentru specialiști. Perioada: noiembrie-decembrie 2018, iunie 2019

→ Prezentări pentru elevi susținute de specialiști. Perioada: aprilie-mai 2018, aprilie-mai 2019

→ Ateliere de creație cu elevii de la Liceul de Artă. Perioada: aprilie-mai 2018

→ Organizarea expoziției temporare “Mitologia greco-romană – expresii artistice clasice și moderne”. Perioada: mai-iulie 2018

→ Organizarea expoziției temporare “Diversitatea religioasă la Apulum: cultele orientale, tracice, celtice, sincretice”. Perioada: noiembrie-decembrie 2018

→ Organizarea mesei rotunde “Oameni și zei. Dezbateri pe tema diversității, toleranței și a contractului religios în lumea romană”. Perioada: noiembrie 2018

→ Organizarea expoziției temporare “De la zeii Olimpului la zeii Romei. Cultele clasice greco-romane în Apulum”. Perioada: mai-iulie 2019

→ Organizarea expoziției temporare “Liber Pater și cultul bahic la Apulum”. Perioada: noiembrie 2019

→ Expoziție Muzeală pentru nevăzătorii “Atingerea Zeilor”. Perioada: octombrie-noiembrie 2019

Pentru mai multe informații, vă rugăm vizitați www.mnuai.ro.

„Fotografia – document etnografic” este un proiect amplu realizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj. Promovarea culturii tradiționale se realizează prin intermediul fotografiei de autor – metodă accesibilă de conservare și, totodată, susținerea artiștilor fotografi în munca lor de teren.

Proiectul este compus din:

1. Organizarea concursului național de fotografie etnografică românească, ajuns la ediția cu numărul XV, la care, anual, participă zeci de fotografi români și străini

2. Organizarea în colaborare cu alte instituții culturale a unei expoziţii itinerante în ţară şi străinătate, în care se prezintă rezultatele concursului

3. Editarea unui album aniversar „Fotografia – document etnografic la 15 ani”

iulie – octombrie 2018 – organizarea concursului național

iunie – octombrie 2018 – editare album aniversar „Fotografia – document etnografic la 15 ani”

noiembrie 2018 – iunie 2019 organizare expoziții itinerante

17.10 – 4.11 – Expoziție de Fotografie – Concursul naţional “Fotografia-document etnografic” la 15 ani

7.11 – Lansarea Albumului aniversar “FOTOGRAFIA – DOCUMENT ETNOGRAFIC LA 15 ANI”, foaierul Bibliotecii Județene “Octavian Goga “, Cluj-Napoca, Calea Dorobanților 104

Instruirea profesorilor și a arhitecților voluntari care lucrează în echipă de-a lungul cursului de un an De-a Arhitectura în circa 50 de școli publice (cca 150 de elevi din școlile primare de clasa a III-a și a IV-a): îmbunătățirea abilităților de adaptare și aplicare a învățământului de bază și metode interactive pentru a promova respectul pentru valorile patrimoniului construit, implicarea civică pentru mediul construit de calitate, recunoașterea arhitecturii ca o componentă culturală importantă.
Programul complet al activităților și alte detalii sunt disponibile la www.de-a-arhitectura.ro sau pe pagina de Facebook DaAArhitectura.

Obiectiv general: optimizarea și eficientizarea actului administrativ, legislativ și decizional în administrația centrală și serviciile sale deconcentrate în domeniul patrimoniului cultural național.

Astfel, proiectul vine în sprijinul autorităților și instituțiilor publice centrale (inclusiv entități subordonate/deconcentrate și alte structuri aflate în subordinea, în coordonarea, sub autoritatea ministerelor) implicate în procesele decizionale referitoare la patrimoniul cultural din România.

Obiective specifice:

• Sistematizarea și simplificarea fondului legislativ activ din domeniul patrimoniului cultural național;
• Crearea cadrului strategic și operațional pentru realizarea de politici bazate pe dovezi în domeniul patrimoniului imobil.

Principalele activități:

• Inventarierea și analiza legislației în domeniul patrimoniului cultural:
  • Inventarierea și analiza legislației în domeniul patrimoniului cultural;
  • Integrarea rezultatelor analizei legislației inventarierii și analizei legislației în domeniul patrimoniului cultural si prezentarea publică a acestora.
• Sistematizarea legislației și elaborarea proiectului Codului patrimoniului cultural:
  • Realizarea procesului de consultare publică, avizare și aprobare a proiectului de Cod potrivit legii;
  • Realizarea procesului de consultare publică;
  • Integrarea modificărilor legislative rezultate în urma consultării publice;
  • Avizarea și aprobare a proiectului de Cod al patrimoniului cultural, potrivit legii;
• Evaluarea ex-ante a impactului politicilor bazate pe dovezi și integrarea concluziilor în Strategia națională privind protejarea monumentelor istorice;
• Elaborarea Strategiei naționale privind protejarea monumentelor istorice.

Rezultate așteptate:

• Analiza legislației în domeniul patrimoniului realizată;
• Fond activ al legislației care reglementează patrimoniul sistematizat și simplificat – Codul patrimoniului cultural;
• Politică publică pe baza dovezilor colectate și analizei de impact elaborată – Strategia națională privind protejarea monumentelor istorice.

Proiectul cultural „Mina de idei Anina”, ajuns la cea de-a patra ediţie programată pentru 2018, este orientat spre cercetarea, promovarea şi conservarea patrimoniului industrial din Anina. Cu această ocazie se doreşte evidenţierea unor modalităţi practice de re-folosire a spaţiilor industriale din Anina (centrala electrică din Anina, gara din Anina şi teatrul din Anina) prin evenimente culturale precum expoziţii fotografice, proiecţii cinematografice, vizite ghidate şi ateliere creative.

Pentru calendarul exact al seriei inițiativelor, vă rugăm consultați: www.facebook.com/MinaDeIdeiAnina.

Proiectul BARTOK MEETS ENESCU își propune să redescopere muzica populară Bartok și să o reinterpreteze prin perspectiva muzicii contemporane, jazz. Această reimaginare, repunere în forme contemporane este conceptul artiștilor româno – americani, compozitorul Lucian Ban, Mat Maneri, violonistul nominalizat la premiile American Grammy. Proiectul este conceput ca o celebrare a divervității și bogăției extraordinare pe care o are muzica populară din Transilvania și a valorii sale de patromoniu, importantă moștenire a culturii. Programul include o serie de evenimente multianuale începând cu 2018: concerte, expoziții, film documentar, cercetare.

În cadrul proiectului muzicieni și artiști vor merge pe urmele lui Béla Bartók născut pe teritoriul județului Timiș de azi, și Geroge Enescu, cel mai mare compozitor al României din secolul trecut. Legătura lor reprezintă în Programul Cultural către anul 2021, un fin țesut de o serie de concepte, expoziții, conferințe și seminarii. Pentru început în 2018, va începe etapa de cercetare, iar publicul va putea asista la două concerte.