Deschiderea lucrărilor Forumului Anului European al Patrimoniului Cultural au fost onorate de prezența unor oficialități relevante pentru desfășurarea proiectului european. Moderatorul primei sesiuni a evenimentului a fost domnul Ștefan Bâlici, director al Institutului Național al Patrimoniului, coordonatorul național al Anului European al Patrimoniului Cultural în România.
Domnul Mircea Diaconu, Raportor al Anului European al Patrimoniului Cultural în Parlamentul European, a declarat în cadrul intervenției sale: „Unul dintre lucrurile pozitive înregistrate spre final de An European este faptul că acest domeniu de activitate începe să intre altcumva decât până acum în calculele administrațiilor și decidenților. Există semne că mentalitățile publice evoluează spre o schimbare în bine, indiferent că e vorba despre decidenți sau despre omul de pe stradă, consumator obișnuit al actului cultural. Avem de a face cu o altă abordare, o altă înțelegere a fenomenului cultural-patrimonial, ceea ce ne face să sperăm că domeniul va fi reflectat în mod corespunzător și în viitoarele construcții bugetare.”
Domnul Cristian Buchiu, Șef-adjunct al Reprezentanței Comisiei Europene în România, a punctat necesitatea susținerii în prezent și în viitor a patrimoniului imobil și mobil. 2018 a fost un an european ce s-a concentrat pe acțiuni concrete, spre deosebire de alți ani europeni dedicați în preponderență informării publicului. Obiectivul acestei iniţiative a fost de a încuraja cât mai multi cetăţeni să descopere şi să aprecieze patrimoniul Europei şi să consolideze astfel sentimentul de apartenenţă la un spaţiu european comun. Patrimoniul cultural face parte integrantă din oraşele, peisajele şi siturile arheologice ale Europei.
Reprezentantul Ministerului Culturii și Identității Naționale, domnul Secretar de Stat Alexandru Pugna, a precizat în deschiderea evenimentului faptul că MCIN dorește să reia discuțiile despre ratificarea Convenției de la Faro, convenția-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate (Faro, 27 octombrie 2005). Această Convenție punea, în urmă cu 13 ani, bazele unei noi abordări a patrimoniului cultural și a activităților care îi sunt dedicate sau asociate, prin investigarea legăturilor multiple și complexe cu societatea. S-a propus astfel redefinirea patrimoniului, înțeles până atunci ca grup de obiecte și practici, validate prin intermediul autorității științifice și administrative. Prin Convenție, patrimoniul este înțeles ca „grup de resurse moștenite din trecut, pe care oamenii le identifică, indiferent de regimul lor de proprietate, ca o reflectare și expresie a valorilor, credințelor, cunoștințelor și tradițiilor lor aflate în constantă evoluție, incluzând toate aspectele mediului, rezultate din interacțiunea dintre om și locuri de-a lungul timpului”. Acestă redefinire și reașezare a modului în care ne raportăm la patrimoniu a fost preluată în documente programatice și strategice, cel mai recent în Strategia 21 – Strategia europeană pentru patrimoniul cultural în secolul XXI.
Domnul Ștefan Bâlici, director al Institutului Național al Patrimoniului, a invitat publicul către dialog, Forumul fiind spațiul dezbaterilor spre identificarea de soluții, ca urmare a reflecției și analizei privitoarea la starea patrimoniului românesc. „Doar prin această modalitate, pot fi identificate probleme și stabilite priorități ce sunt larg acceptate. Odată început, forumul va continua anual, iar concluziile formulate prin această primă etapă, cea din 2018, vor fi integrate pe cât posibil în demersurile administrative și legislative în curs.”
La această sesiune a participat și domnul Michel Magnier, Director, Directoratul general pentru Educație, Tineret, Sport și Cultură, DG EAC, Comisia Europeană, ce a apreciat relevanța tematicii Forumului Anului European al Patrimoniului Cultural în România.
