„Câmpul istoric Mărăşti. Memoria Primului Război Mondial – o abordare multidisciplinară” îşi doreşte să cerceteze, în premieră pentru România, valorile culturale, ecologice şi peisagistice ale unui câmp de luptă. Odată cu identificarea valorilor sitului istoric, proiectul urmăreşte şi creşterea nivelului de conştientizare a acestui tip de patrimoniu din zona istorică a Bătăliei de la Mărăşti, punct crucial în desfăşurarea operaţiunilor militare pe frontul românesc în timpul Primului Război Mondial.

Istoria acestui sit este remarcabilă, Mărăştiul fiind o localitate distrusă aproape în întregime în timpul războiului. Pentru a înlătura efectele dezastruoase, comandanţii armatelor române au înfiinţat Societatea „Mărăşti 1917”, al cărei scop a fost acela de a reface în întregime satul distrus. Între anii 1919-1938, au fost refăcute casele localnicilor, biserica satului, casa parohială, a fost construită o şcoală, o uzină electrică, o uzină de apă cu rezervor, a fost edificat mausoleul eroilor căzuţi în bătălie şi a fost ridicat un arc de triumf la intrarea în sat. Situl are astfel o valoare deosebită din punct de vedere urbanistic şi arhitectural, prin conceperea unui plan general care urmărea atât refacerea clădirilor distruse, cât şi modernizarea satului şi introducerea dotărilor moderne.

Obiectivul principal al proiectului este cercetarea şi documentarea Câmpului istoric Mărăşti, pentru a genera o bază solidă de cercetare, interpretare şi punere în valoare a unui peisaj cultural de tipul „câmp de bătălie”. Ancorată în contextul naţional şi internaţional al protejării, conservării şi reabilitării patrimoniului cultural şi natural, această abordare multidisciplinară va putea fi utilizată ulterior ca model pentru alte situri istorice de acest gen din România.

Proiectul îşi propune de asemenea promovarea componentei memoriale a sitului istoric Mărăşti, reflectată în tradiţia vie a locuitorilor, în legătură atât cu desfăşurările militare din vremea Marelui Război, cât şi cu reconstrucţia satului, care s-a realizat prin eforturile comune ale armatei şi localnicilor, sub permanenta îndrumare a Reginei Maria a României şi a generalilor Averescu şi Mărgineanu. Un element inovativ îl reprezintă studierea peisajului ca loc al confruntării armate din iulie-septembrie 1917, parte componentă esenţială a patrimoniului Câmpului istoric Mărăşti. Abordarea este în strânsă legătură cu priorităţile teritoriale ale Uniunii Europene, care încurajează dezvoltarea integrată în regiuni rurale şi specifice şi gestionarea şi conectarea valorilor ecologice, peisagistice şi culturale ale siturilor.

Mai mult, până la finalul proiectului, se doreşte strângerea documentaţiei necesare realizării dosarelor de clasare pentru componentele de arhitectură şi peisaj cultural, urmând ca Institutul Naţional al Patrimoniului să demareze, în continuarea proiectului, procedura de clasare a întregului sit istoric Mărăşti. Un prim pas îl reprezintă campania în teren a echipei multidisciplinare, ce a avut loc la Mărăşti în perioada 16-25 august 2018. Rezultatele campaniei au constat în relevarea construcţiilor efectuate de Societatea „Mărăşti 1917”, cercetare asupra patrimoniului material şi imaterial şi cercetarea în vederea reconstituirii câmpului cu tranşee, cazemate şi alte elemente de peisaj cultural din jurul satului.

Un alt obiectiv al proiectului este implicarea comunităţii locale, fie că este vorba de autorităţile locale sau simpli locuitori ai satului Mărăşti, în protejarea patrimoniului construit şi natural al Câmpului istoric Mărăşti. Până la finalul proiectului se urmăreşte demararea discuţiilor cu autorităţile locale şi naţionale competente pentru conceperea unui proiect de turism cultural local şi de încadrare a sitului istoric în programele de turism cultural legate de Primul Război Mondial şi de momentele marcante care au dus la realizarea Unirii.

Un prim pas în această direcţie îl reprezintă masa rotundă dedicată sitului istoric, ce a avut în vedere dezvoltarea sinergiilor dintre autorităţi, localnici şi alte entităţi implicate în vederea protejării Câmpului istoric Mărăşti şi a reactivării turistice a zonei. Aceasta a avut loc la Căminul Cultural din comuna Răcoasa, judeţul Vrancea, pe 24 august 2018 şi a reunit reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai organizaţiilor non-guvernamentale ce activează regional şi localnici ai satului Mărăşti. Evenimentul a avut ca scop prezentarea demersurilor realizate de echipa INP în timpul campaniei de teren şi discuţiile pregătitoare în vederea acţiunilor de implicare a comunităţilor şi de promovare a acestora.

Institutul Național al Patrimoniului organizează, pe data de 16 octombrie 2018, masa rotundă intitulată „Câmpul Istoric Mărăști”.

Atelierul va debuta cu prezentarea proiectului „Câmpul Istoric Mărăști. Memoria Primului Război Mondial – o abordare multisciplinară”, studiul de caz ce deschide o interesantă perspectivă de abordare a temei mai generale propusă invitaților, anume Locuri ale memoriei.

Proiectul, inițiat de Institutul Național al Patrimoniului, este unul de cercetare integrată, desfășurată pentru prima oară la noi în țară, a valorilor arhitecturale, memoriale, peisagistice și culturale ale unui sit istoric legat intrinsec de evenimentele din timpul Primului Război Mondial.

Interpretarea și punerea în valoare a unui peisaj cultural de tipul „câmp de bătălie”, evidențierea fortificațiilor permanente și pasagere încă vizibile astăzi, alături de componenta memorială oglindită în tradiția vie a locuitorilor, în legătură atât cu desfășurările militare din vremea Marelui Război, cât și cu reconstrucția satului prin eforturile comune ale armatei și localnicilor sub conducerea generalilor Averescu și Mărgineanu și cu permanenta îndrumare a Reginei Maria, constituie marea provocare a proiectului.

Un element inovativ este reprezentat de introducerea peisajului, ca loc al confruntării armate din iulie-septembrie 1917, parte componentă esențială a patrimoniului, încurajând astfel dezvoltarea integrată și conectarea valorilor ecologice, peisagistice și culturale ale Câmpului istoric Mărăști.

Mai mult, în cadrul proiectului, se dorește strângerea tuturor materialelor necesare realizării documentației pentru componentele de arhitectură și de peisaj cultural și demararea procedurii de clasare în Lista monumentelor istorice a întregului sit istoric Mărăști.

Un obiectiv de seamă al proiectului este educarea și implicarea comunității locale, fie că este vorba de autoritățile locale sau simpli locuitori ai satului Mărăști, în protejarea patrimoniului construit și natural al Câmpului istoric Mărăști, pentru conceperea unui proiect de turism cultural local și de încadrare a sitului istoric în traseele culturale europene ale Primului Război Mondial și al momentelor marcante care au dus la înfăptuirea Marii Uniri.

Locuri ale memoriei este un concept creat de Pierre Nora pe temeiul cursurilor sale la École des Hautes Études en Sciences Sociales de la Paris, în anii 1984-1992 și a celor 7 volume intitulate chiar Les Lieux de mémoire. Nora era preocupat de cercetarea locurilor – sub toate formele – în care memoria colectivă s-a cristalizat, devenind obârșia unor topologii simbolice. Asocierea lieux și mémoire are o conotație istorică, intelectual emoțională, în mare măsură inconștientă, similară oarecum a ceea ce englezii numeau roots. O direcție de cercetare are în vedere contribuția acestor Lieux de mémoire pentru acreditarea unor concepte precum națiunea, țara, patrimoniul, având în vedere schimbările recente în atitudinea față de trecutul național. Și dacă sinteza engleză Realms of Memory avea doar trei volume, prin această dezbatere putem propune doar speranța apropierii de ceea ce Rabelais numea substantifique moelle, cu alte vorbe, de câte ceva din miezul conceptului.

De bună seamă avem la îndemână pentru discuția noastră cazul, ce va fi evocat în prima parte a zilei, a Câmpului istoric Mărăști, prin excelență un loc al memoriei. De aici legătura cu simbolistica generată de bătăliile de la Mărăști, Mărășești, Oituz pentru consolidarea spiritului național românesc.

Același caz concret de la Mărăști deschide perspectiva analizei raportului celor înstrăinați – a milioanelor de români plecați din țară – cu trecutul național. Dacă în cazul în speță legătura este totuși menținută prin stăpânirea caselor construite de Societatea Mărăști, care poate fi relația celorlalți cu acest trecut? Care sunt locurile memoriei republicii comuniste – RPR sau RSR? Dar raporturile acestora cu locurile martirajului luptătorilor, rezistenților anti-comuniști? Și cât din toate acestea se mai regăsesc în învățământul de azi al istoriei și sunt conștientizate ca o parte a patrimoniului național?

În plan mai larg discuția are în vedere conceptul antic genius loci, recent reutilizat de Christian Norberg-Schulz în cartea sa Genius Loci: spre o fenomenologie a arhitecturii.

În cadrul dezbaterilor participanții vor avea oportunitatea să evoce și alte exemple din țară sau străinătate, în scopul promovării acestora și sporirii gradului de conștientizare a publicului privind importanța patrimoniului istoric pentru memoria colectivă și pentru identitatea națională.