Sesiunea II – Patrimoniu și societate

Patrimoniul cultural constituie într-o bună măsură mediul nostru de viață și ca atare ne influențează existența, și atunci când este recunoscut, apreciat și bine gestionat, și atunci când este neînțeles, ignorat și obliterat. Căile prin care se produce acestă interacțiune a patrimoniului cultural cu viața indivizilor și a comunităților sunt multiple și din ce în ce mai bine cunoscute. De la deja vechile înțelesuri culturale și istorice pe care le atribuim patrimoniului, de multă vreme sunt explorate resorturile prin care acesta contribuie la creșterea calității vieții, la un mediu mai sănătos, la o societate mai tolerantă și inclusivă, mai bună.

Preocuparea pentru toate aceste conexiuni a condus la formularea de cadre de referință, de metodologii și de indicatori. Cel mai cunoscut și fără îndoială extrem de important astfel de cadru, deși depășește cu mult subiectul patrimoniului, este Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată de ONU în 2015, care stabilește 17 obiective de dezvoltare durabilă (Sustainable Development Goals). Pe plan european, cel mai recent și relevant cadru de referință, dezvoltat de Consiliul Europei, este Strategia 21 – Strategia europeană pentru patrimoniul cultural în secolul XXI, care urmărește trei direcții de acțiune: S – socială, D – dezvoltare teritorială și economică, K – cunoaștere și educație.

Pornind de la aceste cadre de referință sau pur și simplu explorând subiectul relației patrimoniu – societate, sesiunea propune spre analiză și dezbatere a următoarelor subiecte sau răspunde la întrebări precum:

• odată recunoscut impactul potențial pozitiv al patrimoniului asupra tuturor straturilor funcționale sau simbolice ale societății, cum poate fi acesta activat?
• care sunt mecanismele concrete prin care patrimoniul poate deveni factor transversal activ de integrare a politicilor publice sectoriale?
• ce fel de structuri – de dezbatere și dialog, operaționale, educaționale etc. – trebuie create sau adaptate pentru a putea în cele din urmă vorbi despre un impact pozitiv real și consistent al patrimoniului asupra societăților noastre actuale?
• cum se pot corela mai eficient eforturile desfășurate în diferite părți ale continentului european pentru a activa și utiliza la maximum rolul benefic al patrimoniului pentru societate?
• mecanismele financiare europene actuale au preluat această abordare transversală? cum se pot ele dirija mai eficient pentru a depăși limitările actuale?

În încercarea de a examina rolurile sociale actuale ale memoriei colective, conservării și revitalizării culturale, conștiinței publice pentru patrimoniu, educație și etică pentru elementele tangibile și intangibile ale patrimoniului cultural, evidențierii conceptelor de autenticitate, semnificație și valoare, panelul oferă un dialog deschis între persoane publice, formatori de opinie, profesioniști, cercetători, cu accent pe abordările științelor sociale.